Ca o componentă indispensabilă în sistemele de control electronic, releele sunt reprezentate în diagramele de circuit și în configurațiile de contact în care fiecare expert în componente electronice trebuie să fie priceput. Acest articol își propune să ofere o privire aprofundată asupra simbolurilor electrice ale releelor și forma contactelor lorși pentru a oferi un cadru de înțelegere sistematic care promovează o înțelegere profundă a funcțiilor și aplicațiilor acestei componente critice.
În primul rând, bobina releului este de obicei reprezentată de unul sau mai multe simboluri dreptunghiulare paralele din diagrama de circuit pentru a indica clar existența acesteia.Când un releu este configurat cu două bobine, în consecință, două astfel de simboluri vor apărea cot la cot pe diagrama circuitului.Pentru a distinge și identifica, fiecare simbol dreptunghiular va fi marcat cu simbolul textului special al releului „J” în interiorul sau lângă el.Această regulă de marcare asigură claritatea și consistența proiectării circuitului.
Există două metode de reprezentare de bază pentru contactele releului pentru a face față nevoilor diferite de proiectare a circuitului.O metodă este de a desena contactele direct pe o parte a simbolului dreptunghiular reprezentând bobina, iar această metodă este utilizată pe scară largă datorită intuitivității sale.O altă metodă este de a dispersa contactele în circuitele lor de control respective în funcție de nevoile specifice ale conexiunii circuitului.Aceasta necesită marcarea simbolurilor text consistente de lângă contactele aceluiași releu și bobina corespunzătoare și numerotarea grupurilor de contact pentru o distincție și identificare ușoară.
În plus, configurația de contact a releului poate fi împărțită în trei tipuri de bază, fiecare tip are reprezentarea sa simbolică specifică și principiul de lucru.Primul este contactul în mișcare (tip H), care se caracterizează printr -o stare deschisă atunci când bobina nu este alimentate;Și odată ce bobina este alimentată, contactele sunt închise.Acest tip de contact este marcat cu „H”, care reflectă intuitiv caracteristicile sale de acțiune „apropiate”.În al doilea rând, contactul în mișcare (tip D) este exact opusul tipului de mișcare în mișcare.Contactul este închis atunci când nu este alimentat, iar contactul este deschis după ce a fost energizat.Este marcat cu „D” pentru a indica funcția „Off”..În cele din urmă, contactul de transfer (tip z) oferă funcții de control mai complexe.Este format din trei contacte, inclusiv un contact în mișcare și două contacte statice.În diferite stări electrice, contactul mobil poate trece de la un contact static la altul, completând astfel conversia de stare.Acest grup de contact este identificat de „Z”.
Prin analiza detaliată de mai sus, nu numai că avem o înțelegere clară a metodei de reprezentare a releelor în diagramele de circuit și a tipurilor de configurare de contacte, dar avem și o discuție aprofundată a principiilor și aplicațiilor de lucru ale diferitelor tipuri de contacte.Această înțelegere sistematică nu este doar o parte a abilităților de bază pentru experți în componente electronice, ci și cunoștințe indispensabile la proiectarea și optimizarea sistemelor electronice de control.